Nu de puține ori mi s-a întâmplat ca să observ în rândul românilor plecați în străinătate la muncă, tendința spre a-și desconsidera țara natală, exprimând aceste opinii negative, fără nici o reținere, în fața străinilor. Dragi români, cunoaștem cu toți situația dificilă în care se află țara noastră de la revoluție încoace, însă atitudinea voastră, a celor care alegeți să vorbiți România de rău, nu are nici o justificare. În primul rând voi faceți o confuzie gravă între România și Statul Român. România reprezintă teritoriul în sine, identitatea națională, istoria, cultura și tradițiile, pe când Statul român are de a face cu partea administrativ-politică reprezentată de guvern și parlament. Dragilor, nu confundați politrucii care ne-au condus destinele în mod prăpăstios timp de 33 de ani, cu biata țară care se luptă să supraviețuiască ticăloșiei noastre, a tuturor. Drept urmare nu mai îi mai confundați pe arhitecții nenorocirii noastre, adică pe politicieni nenorociți care au distrus țara, cu biata Românie, pământul sfânt, pentru a cărei independență și suveranitate s-au jertfit strămoșii noștri. Nu uitați faptul că oriunde v-ați afla în lumea asta purtați cu voi un act de identitate care specifică că veniți din România, o identitate care va reprezintă sub toate aspectele. În momentul în care alegeți să aruncați cu noroi în țara de origine, vă creați un mare deserviciu, deoarece vă compromiteți identitatea etnică. Este ca și când ai încerca să ștergi propria reflexie din oglindă, ceea ce este imposibil. Datoria morală și civică a oricărui român aflat în diaspora, este ca el să contribuie la reabilitarea imaginii țării sale, folosind argumentații de tip pozitiv. Știm cu toții că reputația României în lume nu este una tocmai pozitivă, însă acest aspect se datorează tot cetățenilor care au contribuit la distrugerea imaginii țării. Sunteți de acord? Și ca să dau un exemplu concludent: atunci când primești în dar o casă frumoasă și bine mobilată, ca să locuiești în ea, iar pe parcurs, proprietarii aleg să transforme casa respectivă într-o locație rău famată, atunci e logic că nu este vina casei ca a devenit un bordel. Vina este a locatarilor ei ca au permis ca să se întâmple acest lucru nesăbuit. Să știți și voi că România nu ar fi ajuns în această stare de lucruri negativă fără contribuția noastră indirectă. Neimplicare și lipsa inițiativei de a lua soarta țării în propriile noastre mâini, lipsa unității și solidarității, ura invidia, individualismul și dezbinarea noastră a contribuit din plin la alunecarea țării spre dezastru. Multora dintre voi vă este rușine să recunoașteți că sunteți români în afara României, pe de o parte, pe de altă parte atunci când munciți din greu într-o țară străină aveți doruri și nostalgii legate de locul natal. Vă este dor de o ciorbă ca la ”mama acasă,, , de o mămăligă cu tochitură și brânză și de multe alte minunății pe care nu le găsiți în afară. Băgați de seamă că România este o ”entitate statică,, a cărei grad de dezvoltare depinde de implicarea efectivă a politicienilor și a cetățenilor săi. Nu poți înjura România că nu are autostrăzi și alte atribute ale civilizației, din moment ce acest lucru se datorează lipsei de implicare a autorităților care au condus țara din 1990. România dispune absolut de toate resursele necesare pentru a se alinia celor mai înalte standarde de civilizație umană, însă depinde de implicarea noastră a cetățenilor în bunul mers al lucrurilor. Un alt aspect foarte grav pe care l-am sesizat în rândul românilor din diaspora este tendința de a-și modifica numele astfel încât să semene cu specificul țării în care ei sunt rezidenți. Astfel că românul din Italia George Eduard, devine Eduardo Giorgio, românul Ovidiu Gabriel din Norvegia devine Ove Gabrielsen, iar românul Ion Stancu rezident în Marea Britanie devine John Stan. Câtă superficialitate și ipocrizie în afișarea unei astfel de atitudini, nu? Să știi tu, că oricât de bine integrat ai fi în sistemul unei țări europene, tot un român rămâi până la sfârșit. Luați exemplul unor mari personalități românești care au trăit și încă unii mai trăiesc în afara granițelor țării de mulți ani. Români care și-au recunoscut în orice împrejurare originea. Exemple? George Enescu, George Emil Palade, Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Mircea Eliade, Henri Coandă, iar din prezentul actual : Nadia Comăneci, Sebastian Stan, Mădălina Ghenea. Într-o relatare făcută public de un marele actor de la Hollywood, Michael Douglas, acesta menționează cum într-una din zile se plimba pe străzile Londrei și trecând prin dreptul unui șantier de lucru a auzit muncitorii vorbind într-o limbă care îi era cunoscută de la bunicul său. Brusc și-a amintit că bunicul său a emigrat din România în America. A întruni calitatea de cetățean român este un privilegiu, însă defăimarea acestui privilegiu este sinonimă cu un act de trădare.
© 2023, DetectivPress. Toate drepturile rezervate.