Astăzi doresc să vă împărtășesc o poveste dezamăgitoare despre o luptă pentru educația în limba română, trăită de mine, Manuela Dan, o rezidentă în Danemarca din 2019. În decursul anului curent am avut curajul de a încerca să înființez o școală cu predare în limba română în orașul Varde din Danemarca, în speranța de a oferi copiilor români o legătură puternică cu limba și cultura lor maternă.
Cu toate acestea, ceea ce a urmat a fost o dezamăgire profundă pentru mine. Deși am încercat de două ori să pun în practică inițiativa, prima dată fiind respinsă de primărie, deoarece reușisem să obțin semnături doar de la părinții care aveau rezidență în alte kommune, a doua oară cu ajutorul Parohiei Ortodoxe din Agerbæk, condusă de preotul Claudiu Ceteraș, am reușit să adun semnăturile a 12 părinți care și-au dat acordul pentru ca copiii lor să studieze la această școală. Cu toate acestea, când primăria orașului Varde i-a contactat pe părinți pentru a confirma acceptul lor, doar patru dintre aceștia au confirmat ca sunt de acord.
Această situație, petrecută în luna iunie-iulie a acestui an, a scos în evidență o problemă profundă: lipsa de solidaritate și ajutor reciproc în comunitatea românească.
Este dezamăgitor să văd cum un număr atât de mic de părinți au susținut inițiativa mea, lispită de vreun interes ascuns. Educația în limba maternă este esențială pentru păstrarea identității culturale și a legăturii cu rădăcinile noastre. Prin ignorarea acestei oportunități, părinții nu numai că își neglijează proprii copii, dar contribuie și la uitarea limbii și tradițiilor țării noastre de origine. Este important să ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru. Este posibil ca unii părinți să fie preocupați de integrarea copiilor lor în societatea daneză și să considere că limba română nu mai are relevanță. Alții ar putea să nu înțeleagă importanța păstrării legăturii cu limba și cultura română. Indiferent de motive, este crucial să conștientizăm că uitarea limbii și tradițiilor noastre poate avea consecințe negative asupra identității noastre și a copiilor noștri.
Această lipsă de sprijin și solidaritate din partea comunității noastre este într-adevăr dezolantă, în condițiile în care ar trebui să ne amintim că limba noastră maternă este esențială și că prin păstrarea și promovarea ei, putem contribui la formarea unei identități puternice și la transmiterea valorilor noastre culturale către generațiile viitoare. Este important să conștientizăm că educația în limba maternă nu este doar o opțiune, ci un drept al copiilor noștri. Prin învățarea și utilizarea limbii române, copiii noștri își vor păstra legătura cu rădăcinile lor, vor dezvolta o identitate puternică și vor avea acces la cultura și valorile noastre. Ignorarea acestui aspect și lipsa de solidaritate în comunitatea noastră nu fac decât să slăbească legăturile noastre cu limba și cultura română. Este momentul să ne trezim și să acționăm în interesul copiilor noștri și al viitorului nostru cultural.
Nu putem permite ca uitarea limbii și tradițiilor noastre să devină o normă în comunitatea noastră. Trebuie să ne asigurăm ai noștri urmași au acces la educația în limba română și că această limbă și cultura noastră continuă să trăiască și să prospere.
Manuela Dan
© 2023, DetectivPress. Toate drepturile rezervate.
